Introducere

Unul dintre obiectivele majore ale reformei administraţiei publice este îmbunătăţirea calităţii actului guvernamental şi a managementului politicilor publice, în special prin întărirea rolului Secretariatul General al Guvernului în procesul de coordonare a politicilor guvernamentale.

Direcţia Coordonare Politici şi Programe (DCPP), numită iniţial Unitatea de Politici Publice, a fost înfiinţată în noiembrie 2003, prin Decizia Primului-Ministru nr. 258. DPP funcţionează în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi are misiunea de a îmbunătăţi sistemul de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor la nivelul administraţiei publice centrale.

 

Misiune:

Direcţia Coordonare Politici şi Programe are drept misiune îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei centrale.

 

Rolul DCPP se concretizează în:

  • dezvoltarea unui mecanism integrat de coordonare a procesului de elaborare şi implementare a politicilor publice;
  • întărirea capacităţii instituţionale a Guvernului în privinţa analizei şi evaluării ex- ante a politicilor, a planificării strategice şi a monitorizarii şi evaluării politicilor publice la nivel central;
  • întărirea sistemului de consultare interministerială în domeniul politicilor publice;
  • dezvoltarea de programe, în parteneriat cu organisme internaţionale, pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei centrale.

 

Obiectivele:

  • eficientizarea procesului de formulare a politicilor publice;
  • îmbunătățirea procesului de evaluare preliminară a impactului reglementărilor;
  • îmbunătăţirea sistemului de consultare între instituţiile administraţiei publice centrale;
  • creşterea gradului de transparenţă decizionale;
  • corelarea procesului de planificare a politicilor publice cu elaborarea bugetului;

 

Atribuții DCPP

În conformitate cu H.G. 157/2005, modificată prin H.G. 402 din 19 martie 2006 şi H.G. 402 din 4 mai 2007, principalele atribuţii ale Direcţiei Politici Publice sunt:

  • Stabileşte cadrul metodologic şi organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare şi implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, asigurând:
    • elaborarea sistemului de planificare şi formulare a politicilor publice, a documentelor metodologice şi a reglementărilor în domeniu;
    • implementarea procedurilor de formulare a politicilor publice;
    • monitorizarea şi evaluarea, pe baza unor indicatori de performanță, a procesului de formulare a politicilor publice.
  • Stabileşte cadrul general pentru definirea priorităților Guvernului şi urmăreşte corelarea acestora cu politicile publice, asigurând:
    • asistarea ministerelor, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, în stabilirea priorităților strategice şi a planurilor referitoare la politicile publice sectoriale, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de România;
    • acordarea de asistență ministerelor în  planificarea politicilor pe termen mediu, precum și în legătură cu alte aspecte strategice ale procesului politicilor publice;
    • informarea periodică a primului-ministru cu privire la progresul şi calitatea documentelor de politici publice elaborate de către ministere.
  • Asigură suport metodologic şi consultanţă ministerelor în procesul de formulare a politicilor publice. În acest sens:
    • colaborează cu unităţile de politici publice din ministere;
    • asistă ministerele în aplicarea procedurilor de formulare a politicilor publice;
    • identifică necesarul de pregătire profesională a personalului implicat în formularea politicilor publice și organizează sesiuni de instruire în acest sens.

Direcții de acțiune

  • Evaluarea preliminară a impactului

    • Îmbunătățirea mecanismului de implementare a reglementărilor în domeniul evaluării preliminare a impactului;
    • Introducerea analizei de impact aprofundate(studiul de impact) pentru reglementările complexe şi cu impact economic, social sau de mediu semnificativ;
    • Elaborarea de metodologii sectoriale de evaluare ex-antea impactului reglementărilor pentru realizarea analizelor pe domenii specifice de politici publice (economic, social etc.);
    • Creșterea rolului unităților de politici publice în procesul de formulare a politicilor publice;
    • Îmbunătățirea procesului de consultare și creșterea gradului de transparență decizională în administrația publică centrală.
  • Monitorizare și evaluare

    • Dezvoltarea capacităţii de monitorizare și evaluare la nivelul ministerelor;
    • Supervizarea desfăşurării procesului de monitorizare și evaluare a politicilor publice iniţiate la nivelul ministerelor precum și a indicatorilor de performanță stabiliți pentru acestea;
    • Monitorizarea și evaluare planurilor strategice şi a documentelor de politici publice, avându-se in vedere concordanţa (structura, respectarea termenelor, corelarea cu direcţiile de acţiune/obiectivele propuse) cu documentele strategice care fundamentează decizia de implementare a unei politici publice;
    • Evaluarea politicilor publice în scopul analizării efectelor acestora şi a îmbunătăţirii, pe baza analizei, a calităţii procesului decizional şi de implementare.
  • Costuri administrative

      1. Reglementări europene pentru care UE stabileşte atât scopul cât şi mijloacele de implementare;
      2. Reglementări formulate de UE, dar a căror implementare este lăsată în sarcina statelor membre;
      3. Reglementări formulate exclusiv la nivel naţional.
    • Dezvoltarea unei metodologii generale de evaluare a costurilor administrative - adaptarea SCM la condiţiile României;
    • Analiza sarcinii administrative generată de legislaţia existentă / noile proiecte legislative pentru domeniile selectate pe baza modelui SCM;
    • Coordonarea şi organizarea unui proces amplu de consultare cu toate părţile interesate (stakeholderii);
    • Evaluarea rezultatelor implementării: elaborarea şi diseminarea rapoartelor de evaluare cu privire la modificările costurilor administrative aferente domeniilor selectate.
    • Recomandările pentru modificarea reglementărilor vor fi incluse în planurile de simplificare
  • Planificare strategică

    • Introducerea sistemului de planificare strategică prin elaborarea de planuri strategice la nivelul tuturor ministerelor în concordanţă cu Metodologia de Planificare strategică (componenta de management şi componenta de programare bugetară);
    • Colaborarea cu Ministerul Finanţelor Publice în vederea corelării procesului de planificare a politicilor publice cu elaborarea bugetului.

Începând cu anul 2005 Secretariatul General al Guvernului prin Direcția Politici Publice implementează standarde privind evaluarea preliminară a impactului reglementărilor la nivelul administrației publice centrale. Acestea au la bază H.G. nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, respectiv H.G. nr. 1361/2006 cu privire la conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului. În același context a fost instituit și cadrul instituțional responsabil cu punerea în aplicare, la nivelul ministerelor, a procedurilor de formulare și fundamentare a politicilor publice. În cadrul fiecărui minister funcționează unități de politici publice sau departamente cu atribuții în domeniu.

În același timp, Direcția C are responsabilitatea gestionării procedurii de consultare interministerială, conform HG nr. 561/2009 a regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative şi a proiectelor de documente de politici publice în vederea aprobării/adoptării. Această procedură presupune actualizarea permanentă a bazei de date online (sgg.gov.ro/legislativ) ce conține proiectele de documente de politici publice și proiectele de acte normative care urmează să fie prezentate în cadrul ședințelor guvernului pentru aprobare/adoptare.

Direcția Politici Publice are în vedere îmbunătățirea continuă a procesului de evaluare preliminară a impactului. Astfel, Strategia pentru o Reglementare Mai Bună (2008 – 2013) își propune pentru perioada următoare:

Principalele obiective ale componentei privind monitorizarea si evaluarea sunt legate de îmbunătăţirea mecanismelor de monitorizare şi evaluare în cadrul procesului politicilor publice precum şi de creşterea capacităţii de monitorizare şi evaluare la Centrul Guvernului. La nivelul Secretariatului General al Guvernului în cadrul acestei componente se vor avea în vedere următoarele direcții de acțiune:

Sarcina administrativă este reprezentată de costurile impuse întreprinderilor, cetăţenilor şi sectorului asociativ şi care decurg din obligaţiile de informare prevăzute în ansamblul reglementărilor ce li se adresează. Crearea unui mecanism de evaluare a costurilor administrative este, în aceste condiţii, atât în interesul mediului de afaceri cât şi în cel al consumatorilor şi permite cuantificarea efectelor de creştere a PIB provocată de reducerea sarcinilor administrative.

Obligaţiile de informare din care decurg costurile impuse întreprinderilor şi cetăţenilor derivă din trei tipuri de reglementări:

Stare de fapt: Până în acest moment, la nivelul administraţiei publice româneşti nu a fost dezvoltat un sistem integrat de evaluare a costurilor administrative. Necesitatea dezvoltării unui astfel de sistem precum şi formularea unor propuneri de reducere a costurilor administrative a fost semnalată şi în cadrul ultimului Consiliu European de la Bruxelles.
Măsuri preconizate: Evaluarea costurilor administrative poate fi realizată prin intermediul unei metodologii care fundamentează propunerile de simplificare a reglementării. La nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene una dintre cele mai performante metode de evaluare a costurilor administrative este cel dezvoltat în cadrul administraţiei publice din Olanda. Acest model se numeşte Standard Cost Model (SCM), versiuni modificate ale acestui model fiind preluate de majoritatea statelor dezvoltate europene şi la nivelul Comisiei Europene. Adoptarea şi adaptarea acestui model se impune şi în cazul României, datorită utilităţii sale în ceea ce priveşte evaluarea costurilor administrative, atât pentru stocul de reglementări cât şi pentru cele ce vor fi iniţiate în viitor. Modelul reprezintă o metodologie eficientă şi exactă de identificare şi cuantificare a costurilor administrative precum şi un instrument de direcţionare şi monitorizare eficientă a măsurilor de reducere a sarcinilor administrative. În ceea ce priveşte reducerea sarcinii administrative, SGG va dezvolta următoarele activităţi:

Activitatea componentei de planificare strategică este organizată pe două axe principale, după cum urmează:

Introducerea sistemului de planificare strategică
Secretariatul General al Guvernului a demarat în 2006, în conformitate cu prevederile HG nr. 1807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central, procesul de planificare strategică, prin introducerea obligativităţii elaborării, de către toate ministere, de planuri strategice pentru perioada 2007 - 2009. În această primă etapă a fost realizată, sub coordonarea şi cu sprijinul metodologic al DPP, componenta de management a planurilor strategice. Scopul acestui proces este întărirea legăturii dintre planificarea politicilor publice şi elaborarea bugetului, precum şi creşterea eficienţei în cheltuirea fondurilor publice. Elaborarea componentei a doua, programarea bugetară urmează să fie realizată de DPP împreună cu Ministerul Finanţelor Publice și îăși propune să realizeze legătura între politicile publice, priorităţile şi sarcinile ministerelor şi programele bugetare ale acestora.